O zi nepotrivită

       Un fel de zi de miercuri  petrecută duminica și un fel de gust de cafea cu aromă de trecut.O fetiță cu aceleași enciclopedii Winnie în mână, dar rămasă cu un singur cititor.Încercarea cea mai grea a zilei a fost rezistența de care am fost nevoită să dau dovadă în fața insistențelor ei de a-l chema pe prietenul ei la războiul din parc.Cum poți să-i explici unui copil de 6 ani că războinicul nu mai vrea să lupte cu adversarul pentru prințesă? Și că o lasă pradă vrăjitoarei?Cu atât mai puțin poți să-i explici că defapt el o părăsește pe prințesă ca să se întoarcă la vrăjitoare și se hotărăște să rămână mut pentru totdeauna.Cum să o faci să înțeleagă că oricâtă Putere i-ar da prințesei, ea o să aibă o rană deschisă tot timpul și că oricâte descântece o să învețe prințul nu o să își revină?Cum să-i explici că mașina timpului nu o să funcționeze pentru ei și că nimic nu mai poate fi schimbat?Că prințesa va rămâne mereu naivă, prințul mereu neîncrezător și vrăjitoarea mereu rea? M-am simțit groaznic când a trebuit să-i spun că nu va mai avea voie să-mi scrie pe încheietura mâinii prima operație de adunare pe care o învățase vreodată : ” A+E=<3” și că va trebui să învățam scăderile.M-am simțit sufocată să mă văd întinsă în patul în care obișnuiam să stăm amândoi, unul în brațele celuilalt sau bătându-ne pentru o pernă. O zi de miercuri petrecută duminică e o idee la fel de proastă ca și o zi de duminică petrecută miercurea.