Scar(i)

Da, era aruncată acolo,pe preşul de la uşă.
Ăla urât pe care îl arunca mereu şi îl găsea a doua zi  din nou în fața uşii.Acolo am găsit-o, adunându-se.Erau bucăți colorate.Cele mai colorate!Cele mai frumos colorate bucăți de om! Nu mai văzusem aşa ceva...M-am grăbit s-o ajut! Nu mă lăsa, mă împingea pe scări;cădeam şi de fiecare dată mă întorceam la ea cu un picior, o mână,o coastă ruptă...buze sparte, dinți căzuți din încăpătânarea  mea nebună de a-i urla cât mă țineau plămânii că îi  sunt alături.Să nu se dea bătută